Get Adobe Flash player

Societatea civilă propune adoptarea Legii Magnitsky în Republica Moldova

User Rating

 

 

 

Comisia Electorală Centrală a declarat nule alegerile locale noi din municipiul Chișinău, desfășurate în două tururi de scrutin, pe 20 mai și 3 iunie. O hotărâre în acest sens a fost adoptată în ședința de vineri, 29 iunie, cu votul a cinci din cei șapte membri CEC prezenți. În timpul ședinței, în fața sediului autorității electorale centrale susținătorii lui Andrei Năstase au protestat, transmite IPN.

Reprezentanții mai multor organizații ale societății civile propun un proiect de lege de completare a unor acte legislative, numit generic Legea Magnitsky. Documentul prevede trei elemente de bază. Primul este blocarea accesului la sistemul bancar pentru persoanele care deja s-au manifestat ca infractori pe plan internațional și, respectiv, au devenit indezirabili pe liste internaționale. O altă prevedere ține de interdicția de a intra pe teritoriul Republicii Moldova pentru persoanele care s-au remarcat prin grave violări ale drepturilor omului și prin sustrageri din sisteme bugetare a unor sume importante de bani. Al treia element se referă la confiscarea proprietăților dobândite prin fraude sau spălătorie de bani. Autorii consideră că adoptarea acestei legi ar putea fi un semn clar pentru comunitatea internațională că Moldova înțelege amenințările cu care s-a confruntat și că este gata să sancționeze persoanele care sunt direct implicate în fapte reprobabile.

Într-o conferință de presă la IPN, directorul IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, a declarat că Legea Magnitsky reprezintă un proces de racordare la standarde de integritate. Totul a început după ce, în 2009, avocatul Serghei Magnitsky a fost arestat și deținut în condiții de izolator pentru o perioadă de 358 de zile pentru că s-a opus sistemului federal de urmărire penală din Rusia, protestând contra acțiunilor de fraudare a bugetului federal și spălare a banilor în valoare de 5,4 miliarde de ruble. Avocatul a sfârșit prin a fi torturat și ucis în izolator fără a avea parte de o justiție independentă. Ca urmare a acestui caz, multe state au înaintat inițiative de protejare a celor care luptă pentru integritatea sistemelor administrativ-politice. În 2012 Congresul SUA a adoptat o lege a responsabilității dedicată lui Serghei Magnitsky. Apreciind exemplul Congresului american, și parlamentele Canadei, Marii Britaniei, Estoniei, Letoniei și Lituaniei au adoptat legi similare cu numele simbolic dedicat lui Serghei Magnitsky, prin care au impus sancțiuni contra unor persoane concrete pentru acte de corupție, încălcarea drepturilor omului și alte tipuri de infracțiuni.

„De ce este atât de importantă pentru Republica Moldova o Lege Magnitsky? Pentru că există necesitatea internaționalizării cazurilor în care persoane din exteriorul și din interiorul Republicii Moldova au încercat să folosească banii publici în interesele proprii și au încercat să faciliteze operațiuni masive de tranzacții internaționale în mod ilicit. Republica Moldova are nevoie să-și curețe sistemele de guvernare prin racordare la aceste standarde de integritate și să contribuie cu numele persoanelor care are putea fi sancționate pe plan internațional pentru ceea ce s-a întâmplat în sectorul băncilor și ceea ce s-a întâmplat cu faimosul caz de laundromat rusesc”, a notat directorul IDIS.

Lilia Carașciuc, director executiv Transparency International Moldova, susține că fenomenul corupției și fenomenul spălării banilor ia amploare la nivel mondial. Această inițiativă adoptată de SUA nu este un act de substituire a justiției, ci este o încercare de a păzi țara de persoane cu „mâinile murdare”. Și aceasta inițiativă nu s-a oprit doar la SUA, dar se extinde la nivel global. În statele în care există Legea Magnitsky, aceasta a fost votată în unanimitate, în pofida luptelor existente în interiorul acelor legislative. În opinia sa, în Republica Moldova funcționează un sistem în care cu o mână se fură bani din sistemul bancar și se contribuie la spălare a banilor rusești, cu o altă mână se încearcă legalizarea acestor bani prin diferite inițiative, iar cu o treia mână se încearcă a veni cu tot felul de strategii de recuperare a banilor, dar care nu se leagă cu cele două rapoarte Kroll.

Expertul Asociației Comunitatea „WatchDog.MD”, Sergiu Tofilat, spune că Legea Magnitsky țintește clar persoanele corupte, funcționarii publici din orice colț al lumii, care fură din banii publici și persecută, torturează și omoară acei activiști care denunță aceste cazuri. „Aceasta va fi, cum spun chimiștii, o hârtie de turnesol și va arăta fața adevărată a guvernării și adevăratele intenții, mai ales în raport cu partenerii externi”, a mai spus expertul.

Ștefan Gligor, director de programe la Centrul de Politici și Reforme, a declarat că astăzi Parlamentul European a adoptat o rezoluție fără precedent ca mesaj, conținut și importantă. Este pentru prima dată în ultimii zece ani când în privința Republicii Moldova este adoptată o rezoluție atât de dură, atât de tranșantă și prin care se spune literalmente guvernării că instituțiile europene cunosc în detalii ce se întâmplă în această țară și nu pot fi în niciun fel manipulate, induse în eroare sau mințite. Unul dinte punctele acestei rezoluții spune că instituțiile europene regretă faptul că, din 2014 încoace, nu s-a reușit o investigație minuțioasă și credibilă a fraudei bancare și acest lucru subminează încrederea în justiție. Expertul consideră că e nevoie să fie reîntoarsă încrederea oamenilor în instituțiile statului și să asigure separarea puterilor în stat, iar Legea Magnitsky este una din acele acțiuni concrete, prin care autoritățile pot da dovadă că vor să se alinieze statelor și democrațiilor occidentale care nu permit spălarea banilor, nu permit utilizarea justiției, nu tolerează tortura în instituțiile penitenciare etc.

Proiectul Legii Magnitsky urmează să fie transmis deputaților din Parlament.

CEC a declarat nule alegerile locale noi din Chișinău (2)

User Rating

Comisia Electorală Centrală a declarat nule alegerile locale noi din municipiul Chișinău, desfășurate în două tururi de scrutin, pe 20 mai și 3 iunie. O hotărâre în acest sens a fost adoptată în ședința de vineri, 29 iunie, cu votul a cinci din cei șapte membri CEC prezenți. În timpul ședinței, în fața sediului autorității electorale centrale susținătorii lui Andrei Năstase au protestat, transmite IPN.

Președintele CEC, Alina Russu, a declarat că prin declararea alegerilor locale noi nule, CEC a executat deciziile instanțelor de judecată, care sunt irevocabile. Votarea repetată poate fi aplicată în cazul repetării unui tur de scrutin. În cazul dat, instanța de judecată a invalidat rezultatele atât ale primului tur, cât și ale turului doi. „Astfel, noi, ca autoritate electorală, am fost puși în poziția zero de organizare a scrutinului per ansamblu, a alegerilor. Deoarece vorbim deja de un exercițiu nou, care se numește alegeri locale noi, unde se aplică alte prevederi din Codul Electoral, cu lansarea tuturor procedurilor electorale care caracterizează un scrutin obișnuit, cu identificarea funcționarilor electorali, cu aprobarea programului calendaristic, cu înregistrarea concurenților locali”, a spus Alina Russu.

Președintele CEC a explicat totodată că nu mai pot fi organizate alegeri locale noi pentru că suntem deja în ultimului an de mandat ordinar al primarilor, când nu pot fi anunțate alegeri. Alegeri noi nu pot fi organizate acum și pentru că, potrivit Codului Electoral, în cazul vacanței funcției, alegerile noi se organizează doar de două ori pe an – primăvara și toamna.

După lungi dezbateri, decizia de a declara alegerile nule a fost adoptată cu votul a cinci membri: Alina Russu, Rodica Ciubotaru, Veaceslav Agrigoroae, Iurie Ciocan și Andrei Volentir. Împotrivă au votat doi membri: Vladimir Șarban și Sergiu Gurduza, care au cerut amânarea examinării acestei chestiuni și solicitarea unei explicații de la instanță cu privire la modul în care urmează să fie pusă în aplicare hotărârea judecătorească. De la ședința au lipsit doi membri – Vasile Gafton și Vadim Filipov.

După ședința CEC, liderul Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, mandatul căruia de primar nu a fost validat, a declarat că CEC este o „instituție controlată politic și mafiotic, este una șantajabilă prin intermediul marii majorități a membrilor ei pentru trecutul fiecăruia dintre”. „Noi vom protesta în continuare pentru validarea mandatului. Vom cere în continuare anularea votului mixt. Vom cere în continuare demisia judecătorilor de la prima instanță, de la a doua instanță, de la Curtea Supremă de Justiție și anchetarea lor penală pentru crime grave împotriva poporului Republicii Moldova”, a spus liderul PPPDA.

Lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, a menționat că ar fi fost firesc ca CEC să ia o decizie de amânare a deciziei sale, în condițiile în care și unii membri CEC au avut mai multe neclarități legate de deciziile pe care trebuie să le pună în aplicare. Decizia luată astăzi de către cei cinci membri ai Comisiei este o decizie politică impusă de regimul dictatorial. Maia Sandu a mai spus că aceasta este încă o „dovadă că toate instituțiile statului fac jocul unui personaj odios”.

Maia Sandu și Andrei Năstase au îndemnat oamenii să iasă la protest duminică, 1 iulie, pentru a cere validarea mandatului de primar.

Nicolai Grigorișin a câștigat alegerile locale 2018 din Bălți

User Rating

 

 

Nicolai Grigorișin a câștigat alegerile locale 2018 din Bălți

Candidatul Partidului Politic "Partidul Nostru", la funcția de primar al orașului Bălți, Nicolai Grigorișin a cîștigat alegerile locale 2018 din Bălți, din primul tur după ce a acumulat peste 61 de procente.

Reamintim că pentru alegerile locale pe teritoriul municipiului Bălţi au fost deschise 54 de secţii de votare, unde au fost repartizate 54.000 de buletine de vot în limba romînă şi peste 50.000 de buletine în limba rusă, iar în buletine au figurat 8 candidaţi înscrişi în cursa pentru funcţia de primar al municipiului Bălţi.

Date preliminare: În turul II pentru Primăria Chişinău vor lupta Ion Ceban şi Andrei Năstase

User Rating

 

 

După procesarea a 100% din voturi, datele preliminare arată că Ion Ceban, candidatul Partidului Socialiștilor, a luat 40,97%, iar Andrei Năstase, candidatul Partidul Politic Platforma Demnitate și Adevăr – 32,12%. Potrivit acestor date, concurenții dați vor lupta în turul doi, peste 2 săptămâni, pentru Primăria capitalei, transmite IPN.

Pe locul 3 se clasează Silvia Radu, candidat independent, cu 17,65%, iar pe locul 4 Constantin Codreanu, candidatul Partidului Unității Naționale, cu 4,55%. Valeriu Munteanu, candidatul Partidului Liberal, a luat 3,61% din voturi.

Restul candidaților au sub 1%: Vasile Costiuc, candidatul Partidului Politic „Democrația Acasă” – 0,23%; Alexandr Roșco, candidatul Partidului Politic „Casa Noastră-Moldova” – 0,2%; Victor Strătilă, candidatul Partidului Verde Ecologist – 0,19%; Alexandra Can, candidatul Partidului Național Liberal – 0,17%; Alexandru Mâțu, candidatul Partidului Ruso-Slavean din Moldova – 0,17% şi Maxim Braila, candidatul Partidului Popular din Republica Moldova – 0,15%.

În municipiul Chişinău au votat peste 225 de mii de alegători, rata de participare fiind de 35,53%.

 

Experții WatchDog consideră absolvirea de pedeapsă a autodenunțătorilor neconstituțională

User Rating

Experții Asociației Comunitatea „WatchDog.MD” consideră că absolvirea de la pedeapsă penală a autodenunțătorilor este neconstituțională. În opinia experților, autodenunțul este un instrument de protecție a corupților. Aceștia au elaborat o sesizare către Curtea Constituțională prin care solicită examinarea și declararea prevederile Codului Penal ce prevăd scutirea de răspundere penală a autodenunțătorilor, drept neconstituționale.


Într-o conferință de presă la IPN, expertul Valeriu Pașa a declarat că pe lângă încălcarea bunelor practici internaționale, principiul prin care autodenunțătorul este lăsat în libertate și scutit de răspundere, încalcă și principiile Constituției Republicii Moldova. Potrivit lui, interes pe acest subiect prezintă și cazul lui Ilan Șor, caz în care procurorul general încă în 2017 a anunțat că Șor este scutit de răspundere pentru că a scris un autodenunț. Aceasta, în condițiile în care, spune Valeriu Pașa, politicianul a recunoscut că a oferit mită, într-un dosar care are tangență cu furtul miliardului.

Expertul Sergiu Tofilat susține că justiția trebuie să-i trateze în mod egal pe toți cei implicați în corupție. În opinia sa, nu este corect faptul ca Ilan Șor și complicii săi să participe la acte de corupție, iar într-un final să fie pedepsiți doar complicii, pe motiv că Ilan Șor a scris autodenunț. Expertul mai spune că autodenunțurile examinate conțin informații false, care sunt luate de procuror ca bază probatorie, fiind acceptată ca adevărată de către instanțele de judecată. Sergiu Tofilat consideră că prin aceste acțiuni justiția moldovenească stimulează persoanele să ia mită.

Avocatul Ștefan Gligor spune că în Codul Penal există trei articole menite să lupte împotriva corupției, active sau pasive. Potrivit lui, toate trei conțin o clauză conform căreia, persoana, de la care au fost estorcate anumite bunuri materiale sau beneficii, este eliberată de răspundere penală, dacă aceasta depune autodenunț. Avocatul spune că încă în 2011, dar și în 2013, și în 2015 de două ori, Grupul statelor împotriva corupției (GRECO) a formulat recomandări la adresa Republicii Moldova, cu privire la eliminarea clauzelor care creează un risc mare de abuz. Acestea însă au fost ignorate.

Experții WatchDog.MD spun că textul sesizării va fi plasat pe pagina web a Asociației. Totodată, aceștia au îndemnat deputații, președintele țării, Guvernul, Ministerul Justiției, procurorul general și avocatul poporului să semneze respectiva sesizare.

Vizitatorii

We have 65 guests and no members online